Cracul stâng sau cel drept? Habar n-ai. Pantalonii preferaţi şi rupţi în fund sau o pereche nouă, nesigură şi puţin şifonată? De ce ai alege să te faci de ruşine cu nişte cusături proaste şi evidente doar pentru propriul tău confort? Nu ştii de ce, dar e jalnic. Eu îţi văd aţa roşie îmbârligată în jurul cracului stâng de culoare gri. Şi dacă eu o văd, o vezi şi tu şi-o văd şi alţii. Dar poate nu atât de bine pe cât o facem noi doi.
Eu observ că ţie ţi-e greu să-ţi arunci pantalonii cei vechi în schimbul unora noi. Ţi-e frică. Ţi-e frică pentru că s-ar putea să nu ţi se potrivească. Tu ştii că ai nevoie de-un S dar ţi-e frică să încerci un XL de libertate. Ai prejudecăţi. Dar încearcă-i. Încearcă-mă. Poate-ţi vin şi ne vine. Poate-ţi stă şi ni se stă. Aruncă-ţi nădragii cârpiţi. Eu nu încap în acelaşi dulap cu rebuturile tale. Şi da. E vorba de o alegere între nişte ceva-uri uzate şi un ceva nou. Sau se poate să-ţi fie frică de nou. Ah...
Ştiu că se poate exagera cu fidelitatea. Nu sunt împotriva ei, dar să nu fim fideli pantalonilor, şosetelor şi obiectelor nesemnificative. Nu trebuie să fim fideli decât cu noi. Dar trebuie să fim oneşti cu ceilalţi.
"A avea o femeie, a avea orice, nu înseamnă nimic: important este să trăieşti alături de o persoană, să trăieşti alături de posesiunile tale". (H. Miller - Sexus)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu