Sexul e mort. Dorinţa e vidă. Atingerea mea e goală. Atingerea lui nu există. Gândul mi-e departe. Emoţiile sunt multe. Ochii mei te caută. Tu dormi în iederă.
Aerul e greu. Atmosfera e încărcată. Norii gri îmi bântuie sufletul. Ploaia îmi udă buzele. Tu nu mă vezi. Eu te simt ca un ghimpe.
Cuvintele sunt uşoare. Profunzimea şi-a pierdut valoarea. Clipele trec necontenit pe lângă tine. Tu nu grăieşti nici măcar cât o mioară.
Eu sunt năucă. Plâng pe stradă. Mă uit în jos. Nu văd pe nimeni. Faţa mi-e încordată. Eu sunt pierdută. Doar paşii mă poartă spre o poartă nevăzută.
Nu cred în iubire. Cred doar în destin. Cred în vise. Şi cred în divin.
Nu am curajul să-ţi spun ce gândesc. Oricum, ia-ţi gândul. N-am să-ţi spun te iubesc.
Stau singură acasă între patru pereţi. Stau singură-n drum, vreţi să vedeţi?
Aş vrea să alerg spre un loc anume
Aş vrea să am eu o stea fără nume
Aş vrea ca amorul pe care mi-l port
Să facă din mine un om, nu un mort.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu