Nu știu de ce entuziasmul ăsta cu vremea bună mă ține atât de puțin. Nu știu nici de ce aprilie e o luna atât de parșivă și mai vine și mai care e și încărcată, și obositoare, și prea călduroasă și tensionată.
Când văd pomii înfloriți mă gândesc la două lucruri: 1. că a venit vremea să mă apuc de învățat dacă nu vreau să mor în iunie în sesiune 2. e același aer de îndrăgostire ca acum mulți ani, doar că a rămas doar memoria olfactivă și cumva minuscul - visul - că poate într-o zi, când o să fiu mică, o să mai pot fugi din nou după iepurele alb.
După explozia de greață goală de săptămâna trecută, m-am documentat cum stă treaba cu chakrele și cu mâinile oamenilor. Ei bine, ce-am aflat, mă așteptam, dar nu vroiam să-mi fie spus chiar așa brutal. Cică dacă te lovești/arzi/accidentezi la mână, locul unde s-a produs năcazul îți indică ce probleme ai. Mno și eu cum m-am ars la toate degetele, vă dați seama ce probleme am. Și câte... Dar.. degetul distrus în proporție de 90% e ăla cu afecțiunea. Acum.. fie am dat prea multă (cred că și gâștele râd de mine), fie din cauza golului m-am dezechilibrat emoțional și mi-a pușcat ceara în mână. Tare n-aș vrea să accept adevărul. Tare nu. Da-l știu.
De când tot mă frământ cu problemele astea de afect (de vreo 3 ani), unele colege s-au măritat, altele au făcut copii, altele au plecat în țările calde, unii se logodesc lunar dublu - cu fata și cu mama, alții lucrează.... Eu încă mă frământ și încerc să găsesc o cale de-a locui în camere separate când a fi să fie să fiu oamă mare - că tare n-aș vrea să consum iubirea și s-o transform în obișnuință, în nervi, frustrări și indiferență. Pentru că fiecare atingere trebuie făcută moderat, fiecare simțire înălțătoare trebuie să fie selectivă în momente, fiecare dialog trebuie să fie o plăcere intelectuală sau o sursă de umor. M-ar dărâma să port discuții legate de mâncare, cuie, becuri, curățenie și de ce ai venit așa târziu acasă. Bunul meu simț îmi spune că dacă există iubire (cum toți o pretindeți), atunci de ce abuzați de ea?
Iubirea e ca un porc. O tai, deci ai găsit-o. Fă bine și nu mânca tot porcu deodată. Puțin. Moderat. Și mănâncă și carne de curcan și pește între timp. Cheia longevității e diversitatea.
NB! Legumele, deși sunt legumi, trebuie și ele să facă parte din dieta către eternitatea matrimonială. Dau un alt gust când porcul e stătut.