Totalul afișărilor de pagină

vineri, 27 august 2010

Ere, morminte, ploi

1. Azi am aflat ce-mi lipsește, de ce mi-e dor... azi am descoperit... m-am lăsat purtată de val, de ere glaciare, de fiorduri și de acorduri de vioară... Da... mi-e dor de ceea ce se numește geografie, de ceea ce numim geologie, de neolitic, paleolitic, roci calcaroase, șisturi cristaline, învelișuri peste învelișuri, straturi, mări, oceane, câmpii, munți, vârfuri, nume greu de pronunțat, locuri greu de ajuns...
2. Mi-am schimbat un curs de literatură norvegiană cu unul de... un fel de geografie: Telemark Identity and Region... nu regret... e minunat!
3. Ce cimitire frumoase au norvegienii! Mi-am și fixat locul de veci... cimitirul arată cam așa: morminte mici pentru că oamenii nu-și arată extravaganța și bogăția printr-o piatră, o marmură de carrara la capul-craniu; totul e verde, un gazon bine îngrijit, iarbă tunsă, pământ moale. Cum am ajuns în cimitir? Simplu.. cimitirul se află pe cel mai înăltuț deal din Bø și am fost să dăm un ochi la munții din preajmă. Am fost, am văzut, mâine merg din nou... nu credeam că un cimitir poate fi atât de fascinant!
4. Am constatat un lucru... referitor la ploaie... Când plouă în Norvegia (ceea ce se întâmplă zilnic de 2 3 ori) oamenii MERG în continuare pe străzi... DA! oamenii UMBLĂ ca și cum nu s-ar întâmpla nimic, își continuă drumul cu exact ACEEAȘI viteză, nu măresc pasul, n-o iau la goană, nu se ascund sub copaci, nici nu se adăpostesc în magazine! Nu vezi lume crizată, tensionată... "vai...FUGI CĂ TE UDĂ PLOAIA ȘI RĂCEȘTI! Vai de mine... bleah ploaie... mă deprimă"!
5. E weekend, merit să mă relaxez după o săptămână plină (emoțional, financiar, fizic, psihic)
6. Și nu în ultimul rând.. am început sezonul 6 din SATC!
Pace!

joi, 26 august 2010

Despre ploaie și alte minuni

Plouă... plouă intens, plouă mărunt, o ploaie care nu udă...plouă în timp ce soarele își croiește drum printre norii gri și spumoși!
Plouă... ploaia continuă și în al doilea paragraf! Pe-o vreme ca asta e bine să iubești (dacă ai pe cine), să te îndrăgostești (dacă n-ai pe nimeni), să plângi de durere (dacă ai pierdut pe cineva), să chicotești (dacă un el ți-a zâmbit), să te încrunți (dacă ți s-a făcut o observație nelalocul ei)...și să respiri resemnat (asta dacă ești pesimist de felul tău).
Încă nu s-a oprit ploaia... nici nu vreau... m-am întors azi de la facultate pe o ploaie de vis... am întârziat fiecare pas ca să pot simți fiecare picur pe fața obosită și încercănată...am savurat picur după picur până când totul a dispărut și soarele mi-a invadat orizontul... La ce bun soarele asta? Ploaia e atât de intensă, atât de pură, de curată și blândă încât faptul de a mă afla aici în Țara Ploii nu poate decât să mă facă să mă simt că trăiesc și... că n-o fac degeaba!
Iubesc ploaia... iubesc norii, iubesc focul, iubesc frumosul... iubesc toamna!

miercuri, 25 august 2010

Miercuri again

Și se făcu miercuri din nou și declar pentru a mia oară: Miercurea e cea mai urâtă zi din săptămână! Enumăr fără logică: mă trezesc foarte greu, plec la facultate de dimineață bună și-mi uit ochelarii de soare acasă așa că sunt nevoită să-mi micesc ochii pentru că, INCREDIBIL, în Norvegia e soare, ajung la facultate și simt că mor de somn la cursul de fonetică engleză, nu ma pot aduna să pricep ceva la literatură norvegiană, ajung acasă și-mi scap penseta în gunoi, nu pot dormi pentru că vecinii gătesc și-și scapă oalele pe jos de răsună tot holul, îmi "gătesc" un ceai și-l scap pe pisoi (laptop adică)... mai e nevoie de altceva? Aaa... dar încă nu e gata ziua!
Și da, e miercuri și tot același lucru mănânc de 10 zile...
Dar e miercuri și plouă și e miercuri și am început sezonul 5 din SATC! Da Iukandia, se mai întâmplă și lucruri bune...

sâmbătă, 21 august 2010

7 zile în rai

Azi e o săptămână de când sunt aici. De dimineață bună (mai cu seamă de la ora 11) mă uit la ceas și îmi readuc aminte evenimentele de acum 7 zile (călătoria cu avionul, așteptatul trenului în aeroport, emoțiile dinainte să ajung, primirea veștii că n-am cheie la cameră, precum și bucuria de a afla că am net). Rememorez toate evenimentele și-mi dau seama cât de multe am învățat în ultima săptămână, cât de mult am evoluat și.. cât m-am maturizat. Și toate astea doar într-o săptămână… Grozav!
Îmi încep dimineața favorabil. Am ocazia să vorbesc cu un prieten drag mie, cu o parte din mine. Discuția se întinde pe câteva ore și mă simt minunat. Știu că am un prieten de nădejde, știu că putem vorbi orice, știu că mă cunoaște și mă ascultă și se bucură pentru mine. Mulțumesc, …!
E soare, e cald, vremea e frumoasă, e plăcut, aer curat, soare la geamul meu! Decid că nu e vreme prielnică de pierdut în casă și ies pe pajiștea din fața camerei. Îmi iau cu mine verbele la norvegiană, mă așez pe băncuță și încep să citesc. Lectura verbelor durează vreo 2 ore, cu pauză de discuție cu Marie din Danemarca, o tragere cu urechea la dialogul unor norvegieni de” peste mine”, si aruncarea unei priviri către vecinul meu care în decursul a 10 minute iese afară și fumează 2 țigări. Mă prefac ocupată, el vede că nu-i loc de ziua bună așa că se retrage în camera lui și-și trage frumos draperiile. Eu îmi termin ce mi-am propus și încep să gândesc niște idei pentru blog. Asta pentru că în ultimele 2 zile nu m-am putut aduna să scriu ceva interesant.
Cum e să fii de 7 zile într-o țară străină? Minunat!!!
1. Ești obligat să vorbești engleză/norvegiană.
2. Ajung să visez noaptea dialogurile de peste zi.
3. Repet cuvinte și formulez propoziții în cap ca să nu zic ceva tâmpenii (asta pentru că atunci când sunt foarte obosită îmi pierd coerența… încă nu mi s-a întâmplat).
4. De 7 zile mănânc același lucru. De luni neapărat îmi schimb dieta!
5. Ar mai fi… dar trebuie să-mi forțez creierul prea mult!

vineri, 20 august 2010

Forest Trip

După 4 ore de limbă norvegiană (un curs foarte interesant, drăguț, antrenant și activ), după un curs de literatură norvegiană ratat (era la alta ore decât știam noi; curs la care suntem doar 2 studente... asta din cauză că se anunță a fi extrem de dificil), am plecat într-o excursie în pădure, de-a lungul râului ce trece prin Bø.
Excursia a durat aproximativ 4 ore, am făcut în jur de 10 km și a fost organizată special pentru internaționali. Fiecare și-a luat în ghiozdan ceva de băut, de mâncare s-au ocupat organizatorii. După vreo 3 km de mers, am făcut un popas într-un luminiș, unde un dorm drăguț (al cărui nume l-am uitat) ne-a dat o reprezentație de muzică tradițională norvegiană din zona Telemark.
Popasul a durat aprox 45 minute, după care ne-am continuat itinerariul prin pădure. De-a lungul drumului am mâncat zmeură… o zmeură cu gust deosebit, evident, norvegian. În drumul spre întoarcere am trecut pe lângă 2 cascade (ceva de vreo 5 ori mai mari decât cunoscuta cascadă din Gherla) și toată lumea s-a fotografiat. Foarte drăguț.

Am avut deosebita plăcere de a sta în compania preotului din Bø. Eu și religia... Am avut o discuție foarte interesantă, mi-am pus în valoare toate cunoștințele mele despre religie, ortodoxism și a ieșit o discuție culturala de vreo 50 minute... Mi-a plăcut. M-a apreciat popa. Mi-a crescut stima de mine :P

A trebuit să-mi prelungesc drumul spre casă cu vreo 3 km pentru… aveam nevoie de provizii pentru week-end (asta fiindcă știam că de vineri până luni n-o să mai ies din casă). În Norvegia, sâmbăta magazinele au program scurt, iar duminica sunt închise.

Așadar în jurul orei 18:20 am ajuns acasă. Urmează un week-end prelungit. Joi seara mă inițiez în tainele spălatului de haine, mă delectez cu vreo 2 episoade din SATC și nu uit să-mi țin prietenii la curent cu noile mele activități.

miercuri, 18 august 2010

18 și ghinion

Nu e 13 ci 18 zi cu ghinion pentru mine.
Ieri a fost ultima mea zi de vacanta, am profitat din plin de ea stand pe mess cu nemiluita, întorcand de pe o parte pe alta probleme existențialiste gen: ai mancat? ce? cum e vremea? plouă? ce-ai face dacă...
Nesemnificativ pentru voi, important însă pentru sufletul meu, am terminat sezonul 3 din SATC. Decid pe la 00:20 că ar fi vremea să merg la somn, asta după ce ațipesc vreo 2 minute în timpul unei conversații pe gadugadu (asta-i un fel de mess de-al nostru în Polonia). Mă trezesc speriată că cineva urla pe coridor (cine.. niște studenți fericiți, întorși de la chef). Aa.. de precizat.. e grozav în căminele de aici că inhabitanții sunt mixti (masculi și femele în același loc, timp și spațiu). Nu e nicio restricție gen, după 23:00 nu-i voie picior de mascul în camerele fetelor și invers. Gata cu milităria din Hașdeu.
06:20 sună ceasul, il aman o ora. Cu greu mă trezesc și plec la facultate. Primul curs de limbă engleză, primul test. 200 grile (100 vocabular, 100 gramatică) + compunere. Am 2 profi.. unu mai trecut, haios, burtos și amabil, altul tanăr, frumos, înalt și blond, dar mai plin de sine... evident conștient farmecul lui.
10:30 Curs de literatură norvegiană... Grozav... dacă aș și pricepe puțin mai mult aș fi de-a dreptul mulțumită. Mi-a plăcut... am de citit o tonă de cărți, dar sincer abia aștept!
12:30 Vizită la poliție. N-am furat, n-am violat, n-am abuzat... doar o simplă vizită că așa-i legea!

Concluzie care se leagă cu titlul... 18 și ghinion.
1. e miercuri deci e zi cu ghinion (dacă aș fi rege, în țara mea n-ar exista ziua de miercuri)
2. e 18 (toate relele mi se întampla în 18... majoritatea adică)
3. am dat test la engleză (aș fi preferat să nu-mi fi stricat ziua de dimineață bună)
4. de azi e cazul să m-apuc de învățat
Așadar... nu-i 18, miercuri, zi cu ghinion?

marți, 17 august 2010

Cum petrec vikingii?

Încerc să-mi găsesc un cuvant potrivit... Cred că mă opresc la ... SĂLBATIC!
Da, norvegienii petrec sălbatic.
Nefiind ieri într-o formă maximă și neavand mare chef de socializare, m-am închis frumușel în cameră, mi-am pus căștile pe urechi și a urmat o după masă maraton de SATC. În jur de ora 18:30 iau o pauza din film și aud gălăgie maare în fața camerei mele, mai precis pe pajiștea de care vorbeam acum vreo 2 zile. Dau un ochi discret printre draperii și observ, cuget și analizez. Vreo 100 vikingi cu berile în față, la povești. Trec peste asta, mă întorc la treburile mele și decid să nu cobor atat de ușor de pe norișorul meu.
19:40 Primesc o vizită neașteptată la ușa mea. Ghici cine? Nuu, nu e vorba de norvegianul ala cu care toți/toate așteptați să mă vedeți și de care-mi ziceți zilnic.. făt-frumos pentru care am venit eu la capătul lumii... nu, e Agata, prietena mea din Polonia. Decidem să ieșim și noi să petrecem în stil norvegian. Înainte de asta decid că nu vreau sa beau nimic. Nu de alta dar vreau să realizez ce se întamplă în jurul meu.
20:40 Ieșim în "civilizație". Ne întalnim cu internaționalii, ne întindem pe iarbă și stăm la povești. Între timp privim uimiți ce se petrece în jurul nostru.
Repet... toate evenimentele astea glorioase se petrec pe pajiștea din fața camerei mele.. mai cu seama.. pe la geamul meu.
21:00 Niciun norvegian nu e treaz! Încep jocurile... nu iau parte dar observ... ceva cu "Hai să ne dezbrăcăm și să bem dacă nu face nush care nush ce". Se face un grup vreo 3 băieți și o ceată de vreo 20 fete... rupți toți. Țipă, se manifestă zgomotos, dispar, după care apar dezbrăcați ... în chiloți mai cu seamă. Hainele sunt în jurul campusului puse în cerc... înșirate... și waaaauuu ce ne-am ras! La un moment dat ne racolează niște norvegieni cu niște hartii în mană. Ceva joc sa caștigi 50 puncte.. la ce bun? Nu înțeleg. Unul își dă jos chiloții de-i fotografiază toată lumea fundul, altul bea 3 beri una după alta... un fel de groapă/voleu de-al nostru, apoi se repeta faza cu dezbrăcatul și pusul hainelor în linie și apoi încercarea de a-și recupera ce-au avut pe ei etc.
Dacă stăm să analizăm nu-i cine știe ce. Dar... e!
Pe la 22:20 decidem să mergem la Kroa... unicul club de aici. Știți cum arăta Ringul din Gherla în urmă cu vreo 5 ani? Nuuu... un fel de discoteca de la Iclod de acum vreo 8 ani... (nu aberez).
Bun... noroc că n-am plătit intrare... 100 coroane... am scăpat. Intru la Kroa, mă verifică să vadă dacă am 18 ani. În Norv și dacă ai 30 ani și se vede pe tine trebuie să prezinți la intrare un document cu data nașterii ca să se convingă că nu e țeapă. Bun... despre Kroa. Drăguț așa, antic, ca un club de la munte, ca un club de pe o navă vikingă. Toată lumea e în extaz, se dansează nonstop, dansez și eu, mă simt bine. Totul e în regulă în afară de muzică. Dj-ul, dj-ița habar n-am ce era e ... n-am cuvinte. Începe o melodie, se termină, toată lumea se oprește din dansat pană se schimbă melodia din winamp, nu tu mix, nu tu melodii una după alta fără pauză, nu tu remixuri, nu tu nimic. Muzică brută, cu pauză si îmbranceli. Adunate așa una peste alta, atmosfera, cu oamenii și cu cheful meu de distracție mi-a plăcut.
La un moment dat, cand decid cu Agata că mai stăm vreo 10 minute și plecăm ghici ce.... Inna-Amazing! Fata asta-i buna dacă a ajuns și în Norv. Mie una nu-mi place melodia, dar asta nu înseamnă că n-am dansat.. la fel și cei din jurul meu.
Concluzie... Sunt impresionată de cat de deschiși sunt oamenii astia, în ce fel petrec, cum se manifestă și cat de draguti sunt.
A... era să omit.. pajiștea mea era plină de badoage și sticle goale de bere... gunoi peste tot... asta-i viata... în fond toți suntem niște gunoaie!!!

luni, 16 august 2010

Luni, 16 august, un nou inceput

09:00 Începem dimineața cu un mic dejun a la Norway... copios, grozav și gratis
10:00 O întalnire pentru a discuta anumite chestiuni organizatorice.
11:00 Merg după veselă. Studenți amabili și drăguți din anii trecuți și-au lăsat vasele la cămine pentru ca alții să poată beneficia de ele în viitor (și ca să nu fie nevoie să mai cumpărăm și noi am mers toți internaționalii și ne-am servit care cu ce a avut nevoie)
11:30 O iau pe drum spre casă ca să aduc vasele la cămin. Ratez fructele de la ora 12:00
13:00 Deschiderea oficială a anului universitar. Ceva discursuri neplictisitoare på norsk, o piesă scurtă de teatru jucată de niște studenți (haioasă) și ceva cantecele de la o formație din facultate (interesante, mi-au plăcut). N-am stat pană la sfarșit. În drum spre casă opresc la Remi ori Reme (nu știu exact cum se numește) și mă aprovizionez.
Urmează o dupămasă antrenantă de SATC în liniște și întuneric.
Vremea... 19 grade, cer innorat, propice pentru deprimare. Det er lett å bli deprimert!
Urmează... chef la Kroa (unicul birtuleț de pe aici). Se anunță o seară incendiară pentru norvegieni!

Duminica, 15 august!

Mmm.. 12 ore de somn binemeritate într-un pat moale care creează mici dureri de spate. Pranz: 2 biscuiți și 500 ml de apă. Conversație pe mess (family and friends).
14:10- Pornesc spre facultate... la ora 15:00 e o intalnire cu studenții străini. Cu toate că în orășelul asta e doar o singură stradă, mă rătăcesc (impropriu spus rătăcire, nu gasesc drumul.. uit înspre ce parte trebuie s-o iau). Văd oameni puțini trecand pe stradă, dar evit să întreb. La un moment dat îmi iau inima în dinți și întreb 2 fete blonde care e drumul spre Fac. Am noroc. Agata și Marta îmi sunt colege, stăm la același campus și sunt din Polonia. Așadar, sunt norocoasă.
15:00 Ajungem la Facultate. Se fac prezentările, ne prezentăm fiecare iar apoi suntem serviți cu wafe, ceai, apă și cafea. Urmează un tur al facultății, un tur al orașului și apoi Pizza pe GRATIS pentru toți.
19:00 Plecăm către campus. Puțina relaxare online.
20:30 Un tur mic de oraș cu fetele din Polonia.
22:00 Satc
00:00 Somn

sâmbătă, 14 august 2010

Road to ...

Pentru a nu fi nevoita sa repet înzecit experiența mea, respectiv călătoria în Norvegia, mi-am propus sa scriu pe blog de la A la Z ce și cum s-a petrecut.
Vineri, 13 august 2010 ora 21:20 am plecat din Gherla către Budapesta cu tata și frate-so! N-apuc să fac tot ce mi-am propus, sper doar că am fost înțeleasă!
Sambata, 14 august ora 06:00 am ajus pe aeroport (am și dormit pe drum).
7:30 Îmbarcare
9:30 Decid sa intru pe mess deoarece avionul are o întarziere de 30 minute. Las mesaj acasă că e în regula treaba și mă binedispun cu un mail de la Ana!
10:00 Îmbarcarea... n-am loc!!! Eu și 2 babuțe norvegiene ne trezim că avem bilete pe randul 26, iar avionul avea doar 25 randuri. Așteptăm pană se îmbarcă toți și ne găsim și noi ceva locuri! Stewardese frumoase și drăguțe... înalte, blonde, norvegiene.. frumoase așadar!
10:20 aprox decolăm... zbor lin, cu ceva turbulențe aproape de Oslo, dar înălțător pentru suflet!
12:30 Ajung la Oslo.. o atmosferă ciudată, rece, de capăt al lumii. Merg după bagaj, apoi caut tren către Oslo. Găsesc tren, întreb ca să fiu sigură că nu merg altundeva (aștia nu scriu pe bilete linia la care vine trenul... trebuie să te orientezi după altceva...)
13:38 Pleacă trenul 1 din Oslo aeroport către Oslo S. Durata 40 minute
14:25 Ajung în Oslo. Imi iau ceva de mancare, nu mănanc pentru ca n-apuc... cumpăr al 2lea bilet de tren. 2 Bilete de tren 390 coroane!
15:07 Pornesc către Bø. Durata călătoriei 2 h. Dorm pentru că sunt ruptă. Mă ajută un student drăguț să-mi urc bagajul de 27 kg la locul lui și pornim.
17:11 Ajung la destinație. Mă ajută alt student macho nenorvegian să-mi cobor bagajul și nu mă miră faptul că e cat pe ce să pice. Din tren coboram 4 Eramuși. 2 veterani și eu și încă un student pierduți în spațiu. Ne așteaptă o domnișoară drăguță, îmi dă un plic și plec către cămin cu 2 tineri drăguți care au avut grijă să-mi piardă cheia.
17:30 Primul lucru încerc conectarea la net. Merge! Vorbesc cu Oana, ii scriu mail Anei și Ralucăi și stau și meditez. Între timp apare norvegianul cu cheile de la ușă așa că toate dilemele se rezolvă.
Urmează ulterior să anunț persoanele apropiate că am ajuns cu bine și încep să-mi aranjez prin cameră.
Am o cameră micută, cat o garsonieră, am un pat, un birou, o masă, un scaun, un fotoliu și un raft. Am baia mea, e albastră, foarte frumoasă și cel mai important am o oglindă mare. Am și dressing!!! Nu dulap, dressing am spus!
Camera e la parter, geamul meu dă spre o pajiste. Deschid geamul și sunt pe iarbă la plajă. Aa.. sunt la munte! Am fost să cercetez puțin zona și am decis că sunt la munte!
In concluzie... am călătorit bine, m-am descurcat, am văzut o mulțime de ochi frumoși albaștri și mă simt bine. Mă simt puțin singură, dar e din cauza oboselii și a faptului că e pustiu încă pe aici.
Dacă am omis ceva completez ulterior! Spor la citit!

marți, 3 august 2010

Cand au mai rămas doar 10 zile

Ce faci cand realizezi că au mai rămas doar 10 zile pană cand vei pleca la celălalt capăt al lumii?
Eu una...
1. Încep să mă stresez că n-o să-mi încapă toate zdrențele într-o valiză
2. Fac liste cu ce-am de pus (liste in word că-i mai util - consumi și tuș să le printezi... cu negru ce-am pus in valiză și cu roșu ce încă n-am)
3. Mă uit în jur și nu-mi găsesc locul
4. Încerc să mă gandesc să le zic prietenilor cate o vorbă de rămas bun (mă gandesc și că poate răman pe acolo ori îmi putrezesc oasele cine știe pe unde... am învățat să-mi iau măsuri de precauție)
5. Profit de ultimele zile de vegetare și o fac într-un mod acut (din 24 ore 18 sunt în pijama și în pat, 1 ora la dush plus masă iar restul de 5 ore pe drum)
6. Golesc rafturile magazinelor de ciocolată și dulciuri (să nu plec la oamenii aia așa pricăjită și slăbănoagă)
7. Fac scenarii