Totalul afișărilor de pagină

luni, 29 august 2011

Rux i eventyrland

Am avut două zile active cultural. Ieri, după ce am scris pe blog şi m-am pus la curent cu noutăţile mondene din ţară am avut marea plăcere de a merge cu doamna la o expoziţie de pictură a unei tipe din Lunde. Artista, născută în zonă, a avut o mică expoziţie cu tablouri ilustrând locuri, costume şi tradiţii celebre din Telemark. Expoziţia se afla într-o casă tipic norvegiană, cu pereţii interiorului zugrăviţi în bleu, cu ferestre luminoase, cu miros de vechi, totul în mijlocul naturii. Am căutat pe net nişte picturi ale Elisabethei de Lunde şi am găsit ceva -http://www.slide.com/r/iXF_LmmK6z8J8k5o0KFHLzX705kItbXe?previous_view=TICKER&previous_action=TICKER_ITEM_CLICK&ciid=3314649326195419985

După expoziţie am mers să vedem o ecluză pe Canalul Telemark, am băut un ceai bun de mere, scorţişoară şi stafide, iar spre seară ne-am întors acasă. Mi-e dragă doamna pentru că se ocupă de mine. Mă poartă de colo colo, mi-a făcut rost de bicicletă de la vecin, a vorbit cu o profesoară la facultate să merg la nişte cursuri de literatură până vine profesorul meu, mi-a pus totul la dispoziţie. E foarte drăguţă. E o tipă singuratică, umblă foarte mult, nu prea stă pe acasă ... şi o înţeleg... devine deprimant să stai doar în pădure. Mă văd aşa la bătrâneţe. Apreciez la ea că nu se lasă pradă oboselii şi altor factori. În după masa asta, de exemplu, a plecat la canoe, alaltăieri a fost prin pădure după afine.

Azi de dimineaţă am mers la facultate şi m-am trezit direct într-un curs despre literatura fanstastică. Am discutat despre Harry Potter, Hobbit, Cronicile din Narnia şi multe altele. Am avut un curs antrenant şi solicitant şi sunt încântată. Ulterior am citit 3 basme în norvegiană şi am aflat că eventyrland = wonderland. Cât de feeric. Mă copilăresc pe zi ce trece şi mă simt din ce în ce mai copilă... copiliţă fără minte. Cred că nu întâmplător am ales tema licenţei - basmul.

Dar... în toată copilăria asta a mea se petrec lucruri de oameni mari... de femeie cu cap de trandafiri. Ştiţi vikingul care m-a condus şi cu care am vorbit? Ei bine... în beţia lui n-a fost atât de uituc precum credeam. Ieri mi-a scris mesaj, ne-am împrietenit pe fb (uhh...şi am ajuns iar la 535 friends ... câtă superficialitate... nu Nemesis?), iar azi am avut o discuţie destul de antrenantă. Trebuie să vă spun că el-ul cu pricina e berbec, de asta mi-am şi permis să vorbesc cu el. Iniţial am simţit că e primăvăratic, dar aveam emoţii să nu fie tăuraş ... că mi-am propus s-o las moale cu taurii că-mi aduc numai belele. Şi dacă sunteţi tauri şi citiţi asta... încercaţi să fiţi mai umani! :P

Mă simt echilibrată, stabilă, inocentă, plină de energie pozitivă şi liniştită. Savurez ploaia zilnic. E totul atât de firesc aici. Curge totul, oamenii sunt paşnici, lumea îmi zâmbeşte când intru la magazin, când trec pe stradă. E de basm ... o variantă a BOrsecului ruinat, care sper să reînvie curând. Mă simt ca în copilărie în vacanţele la Borsec. O bunică cu o pisică (a mea avea câine), o căsuţă în pădure, o stare de neglijenţă, libertate şi un aer boem de cultură în juru-mi. Tăcere ... căci simt o emoţie de toamnă ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu