Muzica din filme

Imagine, culoare, sunet, mişcare, cuvânt… toate reprezintă o artă, menită să încânte omul modern, să-i provoace treceri rapide de la o stare la alta, să-l determine la enunţarea unor judecăţi de valoare capabile până la urmă să-l definească.

Filmul, cinematografia, reprezintă o artă, iar alături de muzică formează un tot, o armonie. Filmul e imagine, muzica e sunet. Să ne imaginăm cu ar fi un film fără muzică, sau muzica fără imagine…în acest caz, ar lipsi ceva, iar ceva-ul acesta ar fi esenţa.

Din punctul meu de vedere, filmul fără muzică nu se constituie într-un întreg, aşa că, am decis să vorbesc despre câteva dintre filmele mele preferate şi despre compozitorii care au ilustrat sonor filmele.

În încercarea mea de a mă apropia de această artă complexă, care este filmul, am experimentat vizionarea a numeroase filme, începând cu ecranizări ale unor romane celebre şi continuând cu filme semnate de regizori celebri. Dincolo de scenariu şi imagine, am considerat întotdeauna că filmul devine memorabil şi prin coloana sonoră. Tocmai de aceea am ales să prezint sumar câţiva dintre compozitorii ale căror opere m-au atras şi care au reprezentat un moment important în evoluţia acestui gen. Nu am putut să nu menţionez aici următoarele nume: Ennio Morricone, nume care străbate timpul, fiind apreciat atât de tineri, cât şi de vârstnici, Thomas Newman, nume care ilustrează filme clasice ca valoare, Danny Elfman, cu o tradiţie în familie şi nu în ultimul rând Rachel Portman, o femeie care se consacră datorită compoziţiilor sensibile.

Ennio Morricone este un compozitor italian de muzică de film. El a compus muzica pentru mai mult de 500 de filme şi seriale. Deşi doar 30 din coloanele sale sonore sunt pentru filme western, acestea sunt cele mai cunoscute. Stilul de compoziţie a lui Morricone este cunoscut mai ales în western-urile "spaghetti" (The Good, The Bad and the Ugly şi Once Upon A Time In The West, ambele regizate de Sergio Leone. În 2007 a primit premiul de onoare pentru întreaga carieră la Oscar, fiind al doilea compozitor de muzică de film care primeşte acest premiu (după Alex North). Ennio Morricone e cel mai cunoscut compozitor al secolului XX, iar numele şi lucrările lui ajung la fel de cunoscute şi la începutul acestui secol.

Fac acum o trecere de la marele şi celebrul Ennio Morricone la Rachel Portman, cea care a fost prima femeie compozitor care a câştigat “The Academy Award”, pentru coloana sonoră a filmului Emma (1996), devenind celebră şi pentru coloanele sonorle ale filmelor: The Ciderhouse (1999), Chocolat (2000), The Lake House (2005) şi The Duchess (2008).

Thomas Newman, un alt compozitor de muzică pentru filme pe care eu îl admir, a câştigat în 1994 “The Academy Award” pentru filmele: Little Women şi The Shawshank Redemption. A primit de asemenea laude din partea criticilor în ultimii ani cu The Horse Whisperer (1998), Meet Joe Black (1998), American Beauty (1999), Road to Perdition (2002), Finding Nemo (2003), Lemony Snicket's A Series of Unfortunate Events(2004), The Good German (2006), Little Children (2006).

Danny Elfman, în colaborare cu Tim Burton au realizat câteva filme excepţionale, atât din punctul de vedere al imaginii, cât şi al coloanei sonore: Batman, Batman’s Returns, Charlie and the Chocolate Factory (2005). Alături de alţi regizori, munca lui Danny Elfman a dat roade în filme ca: Wanted (2008), Men in Black (1997), Good Will Hunting (1997), Mission: Impossible (1995).

Toate aceste filme sunt catalogate capodopere ale cinematografiei de către critica de specialitate şi, trebuie să reţinem faptul că filmul devine memorabil în egală măsură scenariului, dar şi muzicii.