Nevoia n-are nevoie de reguli. Nevoia își inventează soluția. Nevoia nevrozează. De voie, de ne voie ești soluția căutată. Și atunci n-ai voie să faci totul după voia ta. Pentru că a voi ceva implică și un celălalt, un al doilea sex. Variezi, pariezi, trișezi. Visezi, cutezi, cedezi. Vegetezi.
Dintr-o septembrie activă m-am transformat într-o octombrie pasivă. Parțial. Permanent. I- și pre- matur a-mi da deja cu presupusul.
Masterez, studiez, o iau de la capăt. Necesit nevoi, ne-voi, nu-voi, nu voi vrea ce mă rănește. Am orgoliu. Țin la el. La ei.
Aș vrea foarte mult să gândesc un gând.
Aș vrea să pot spune că-i depresie de toamnă. Nu-i nici depresie, nici toamnă. E un gând negândit și-i cât se poate de vară. Și pentru că toată vara am cântat, acum mă pregătesc de cerșit ca și greierele amețit. Greiere nu-s, dar amețită - cu siguranță.
În calendarul din 2010 scrie că-s în Norvegia. În calendarul din Norvegia scrie că sunt în prezent. Ori în prezentul prezent nici eu nu știu unde sunt. Pentru că am așteptat atât de mult începutul încât acum mi s-a evaporat dorința, eu m-am secat, iar gândul negândit și-a făcut apariția. Demonii întunericului. Zău, nu-i grav. E doar spaimă pentru că trebuie să mă trezesc în fiecare dimineață la ora 6. Și pe cuvânt că n-am stofă de cocoș. Lolitele preferă după-amiaza. Fetițele adoră soarele timid de apus, răcirea treptată a vremii, adierea adâncă de seară. Aparțin regimului diurno-nocturn.
Și vorba lu' nenea Miller: "Eu mă deștept la viață exact când alții pică de oboseală; săptămâna mea începe cu ziua de repaus a evreilor."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu