Parole

Cine poate să te sensibilizeze? Cât de profundă ești? Simți? Trăiești? Ai emoții? Dorești? Îndrăznești? Sentimentule... unde ai dispărut?

Insensibilitatea și răceala încep să se lasă bătute de... fluturi în stomac, trăiri intense, amintiri! În ritm de muzică franțuzească începe un adânc proces de dezgheț... se topesc zăpezile interioare, se înseninează cerul, apusurile devin roșiatice, vântul adie ușor, te atinge firav pe față, îți încâlcește părul (cel lung... pe care ți l-ai propus să-l crești... deși îți vine zilnic să renunți și să te dedici altor activități - pentru că e a doua oară în anul asta când îţi propui să-ţi laşi pleata lungă).

Am văzut un apus magnific - sau mi l-am imaginat - un cer rozo-roșiatico-portocaliu, soare rotund și arămiu... ce te îndeamnă la visare. E minunat să-ți imaginezi... e minunat să crezi că ... ai putea fi tu cea îndrăgostită, cea care simte și trăiește intens. Deși... nu vrei asta, nu? Nu! Îți place doar să visezi, să te hrănești din memorii precum un Devorator al Morții. Inventezi trecutul, îl machiezi, îl colorezi după bunu-ți plac... te inventezi și tu... De ce?

Auzi zilnic aceleași cuvinte... parole, parole.... cuvinte ușoare, sensibile, indiferente... replici slabe, puerile, provocatoare... dar aceleași parole ... parole parole! Ți-e indiferentă lumea, gândești doar pentru tine, te gândești doar la tine, trăiești pentru plăcere ... plăcerea de a citi, de a dormi, de a te plimba... Pierzi vremea... o irosești privindu-i pe alții... analizându-le comportamentul, trăirile, gândurile... și câștigul care e??

Mă regăsesc în ritmuri ciudate! Bossa nova şi pasiune! Aventură şi supunere! Gânduri năstrușnice, dar cuminţi.