Ceartă, bani, lectură

                         cu subtitlul: Nenii se ceartă şi fetiţele iau bani.
                                         Mie nu-mi rămâne decât să citesc

"Dar vai!" Că nu ştiu ce se mai întâmplă cu lumea asta în care trăiesc.

Întâi de toate văd pe la tv (în butonarea rapidă către un film bun sau Fashion Tv - programul de adormit) că toată lumea se ceartă cu toată lumea. E bine că nu se mai sfădește Pepe cu Oana sau Sânzi cu Ana sau mai ştiu eu ce plasticituri siliconate şi-n tibie. Acuma se ceartă nenii pentru putere. Eu nu ştiu de partea cui să fiu că nu prea înţeleg ce-i bine şi ce-i rău. Care-i bun şi care-i rău? Ziceţi-mi şi mie! Eu până una alta am terminat o facultate sub domnia lui Băse. Dacă am terminat-o, zic eu, că-i de bine. Deşi nu-i meritu lui că eu am învăţat. Cum nu-i nici meritu lui Boc şi-a lui nenea Uioreanu că fătucilea ălea 6 din Cluj au luat 10 la Bac. Iar drept răsplată pentru inteligenţa lor au primit o vacanţă în Vamă şi nu ştiu câte laude şi diplome pe la primărie, consiliu şi alte instituţii ce-şi atrag necinstit admiratorii.

Fătucile ălea nu-s geniale. Au luat 10 la bac în condiţiile în care alţi mulţi tălălăi l-au picat. Nu-i olimpiadă, nu-i cercetare, nu descoperire savantă. E un Bac nenorocit pe care-l dau toate fiinţele care termină 12 clase. Fetiţele şi-au făcut datoria şi atât. Să le dea bani mămica lor. Foarte bine. Când am dat eu bacul au fost vreo 30 de 10. În alţi ani şi mai mulţi. Şi aia ce înseamnă? Că meritau toţi să apară la Tv de cât de geniali sunt şi să mai primească şi excursie în Vamă? Ia mai mânaţi măi... hăăi hăăi! 

Evident, puteam trăi şi fără remarcile ăstea de mai sus, dar mă frământă că vreau să ştiu şi eu cu cine să ţin. Cine-i bun şi cine-i rău? C-apoi să pot afla cine sunt eu! 

Totuşi, puţină cultură. Că tot e vacanţă stau şi citesc. Nu mult, că-mi protejez ochii şi-mi păstrez focusul pentru toamnă. De plidă, citesc Sega Namaste - Un roman de aventuri spirituale în India. Faină carte. Un fel de Eat, Pray, Love scrisă de-un mascul român. Ce m-a atras pe mine la cartea asta a fost coperta (ştiu, superficial ar zice unii), dar e un tip cu-o privire profundă ... atât de profundă că te duce direct în inima cărţii.

Deşi nu-mi place mult Ginsberg mi-am luat cărtica lui cu poeme şi-o frunzăresc aşa, în treacăt. Sunt foarte reticentă la americani, dar mi-am impus să nu-i mai dau naibii şi să mă chiar conving că nu-s de mine.  

E un lux să poţi gândi.